sâmbătă, 12 februarie 2011

Unele lucruri...

  • nu se uită niciodată. Nu poți uita copilăria, în cazul meu cu tone de pufuleți si gume Turbo, jucându-ne fața blocului elastic, de-ascunselea, sau cu Barbie. Nu poți uita anii de școală, stresul de la BAC, prima iubire, primul ”te iubesc” și prima dezamagire în dragoste. Nu poți uita unele mirosuri, de exemplu cel de prajituri din casa bunicii, sau parfumul mamei când mergeați undeva cu tot familionul. Nu poți uita unii oameni, pentru că vrei sau nu vrei unii fac parte din trecutul tău, iar alții vor face mereu parte din viața ta. Iar eu, nu pot uita nimic,.


  •  nu se schimbă niciodată. Oricât ne-am strădui, oricât am încerca și oricât de mult ne-am dori există lucruri care rămân la fel, indiferent de timp, de soartă, și mai ales, indiferent de noi. Nu poți schimba trecutul, pentru că e întipărit pentru totdeauna în sufletul tău, e al tău si e ireversibil, dar îl poți eventual cosmetiza pentru cei din jur ( dar de ce să minți? ). Nu poți sa fii mai inaltă, dar poți purta tocuri.  Nu poți să îndrepți o greșeală, dar poți să-ți ceri iertare. Nu poți schimba oamenii, dar ei se pot schimba..și te pot schimba pe tine.

8 comentarii:

  1. Si ce sa fac daca is prea inalta???:P

    RăspundețiȘtergere
  2. dap....ai dreptate!!!si mie mi e dor de copilarie!!!:((

    RăspundețiȘtergere
  3. Reka, tu nu esti prea inalta....esti numa bine cum esti!
    Dudutza...hmmmda, sa fim din nou copii pentru o zi macar :P

    RăspundețiȘtergere
  4. Ai spus frumos. Totul e o continua schimbare ce se petrece din trecutul tau oricat de apropiat sau departat ar fi. Cred ca e important cum iesim din toata "povestea" asta ce e viata. :P

    RăspundețiȘtergere
  5. Bine zis...
    Unele lucruri nu se uita pentru ca traim inca prin ele...

    RăspundețiȘtergere
  6. Si eu as vrea sa dau timpul inapoi...macar pt cateva clipe de copilarie..dar...orice am face..nu reusim:(

    RăspundețiȘtergere
  7. Cineva mi-a spus mai demult:"Nu pot renunta la copilul din mine".Nu mai putem fi copii,dar macar pentru o zi incercati sa mergeti la mama si rugati-o sa va faca ce va placea cel mai mult si veti vedea ca va veti simti copii.Pana la urma sunteti copiii ei tot restul vietii:)

    RăspundețiȘtergere
  8. Adevarat! :) norocul meu e ca inca locuiesc cu mama..si draguta de ea ne face ce ne pofteste inima...asa ca ma simt copil. :)

    RăspundețiȘtergere