Eli de la Timișoara

Nu am mai auzit de el până ieri, când am gasit pe youtube Eli - Hey. Melodia asta are acel ceva care o face mai tare și mai frumoasă decât e. Parcă ne-am regăsi în versurile ei..noi cei care o ascultăm. Bravo Eli!

Eli de la Timișoara. 

Pitzy la bancă

 Unul dintre cei mai aiurea pitici de pe creier pe care îl posed, e ăla care nu mă lasă să am răbdare și să aștept la coadă, la ghișee sau magazine, în special când acolo lucrează o tanti plictisită, care n-are habar care îi sunt atribuțiile la servici sau se mișcă cu viteza melcului turbat. Din acest motiv câteodată am nervii întinși la maxim.

 Acum câteva săptămâni am așteptat la BRD o oră până să fim luați în seamă. Eu deja făceam urât, și am fost pe picior de plecare, dar gândul că mâine vom păți la fel mi-a dat putere să mai rezist.. și-am mai așteptat vreo 10 minute până am ajuns la ghișeu. 

 Când n-ai ce face, îți cauți de lucru și începi să observi lumea și lucrurile din jur. Oamenii care vin, care așteaptă, cei care pleacă, și..cei care lucrează la bancă. Acolo toți par a fi agitați, și dau impresia că „fac treabă”. De bărbații din acea bancă nu mă voi lega, din „n” motive, însă femeile... toate frumoase, înalte, suple, coafate,mărgelate, aranjate în exces, cu tocuri cui de 12 cm că abia umblă pe ele, defilează „grăbite” pe catwalk-ul băncii, satisfăcute fiind că le-au admirat clientii de gen masculin..sau le-au stârnit invidia colegelor și/sau a clientelor. Îmi imaginez interviul în urma căruia au fost angajate ca un fel de casting, și nu le văd alt rost decât să atragă moși libidinoși să facă afaceri cu banca. Pitzy style de BRD, imi zic și încep să zâmbesc. 

New York, New York

 Unul dintre cele mai mari vise pe care le-am avut a fost să văd New York City, NY. De când mă știu, visam cu ochii deschiși să văd New York-ul, dar nu mă gândeam că voi ajunge acolo, nici măcar atunci când eram în SUA. Când mi-am schimbat biletul de avion din OHare Airport, Chicago la JFK, NY, am știut că imi voi împlini visul.

 După o noapte nedormită și un drum de câteva ore bune petrecute pe un bus cu etaj, dotat cu AC și wireless, semnele de pe autostradă ne indicau apropierea de New York și aveam emoții. Pe orizontul senin al cerului au apărut zgârie norii, și eram tot mai aproape de ele..faptul că îmi vedeam visul cu ochii mi-a tăiat răsuflarea, la propriu. 

 Ne-am dat jos pe 7th Avenue, și încă nu realizam că sunt în NYC. Era sfarșit de octombrie, prea cald afară pentru acea perioadă a anului, un aer aproape irespirabil, pe străzi o mulțime de oameni grăbiți (ciudați, oameni de afaceri, femei frumoase și fashion, oameni cu mp3-ul în urechi, toate rasele și toate culorile), fiecare își vedea de drumul lui... o mulțime de yellow cabs, NYPD, trafic infernal, clădiri.. agitația aceea neîntreruptă părea să fie în ton cu ritmul în care îmi bătea mie inima. Încă nu realizam unde mă aflu.

 Ne lăsăm bagajele la hotel și revenim pe străzile New York-ului, în Times Square. Pășind pe acele străzi, am avut pentru prima dată senzația că aparțin acelui loc și că e cât se poate de real, că mi se întâmplă mie...pe bune. Times Square, Wall Street, 5th Avenue, Radio City, Brooklyn Bridge, Statuia Libertății, călătoriile cu metroul, Central Park și sentimentul pe care l-am avut când am văzut New York-ul din Empire State Building. În acea mulțime de oameni, eu si Deea eram doar două fete fericite că ni s-a împlinit același vis. Trei zile petrecute în New York au fost de-ajuns să-mi las o parte din suflet acolo. Și să iau o parte din New York cu mine.  I am a part of you, New York!

Hoția din țara noastră

Sunt tot mai scârbită de nesimțirea, prostia și hoția din țara noastră dragă și frumoasă. Nu știu cum am fost imună până acum acestui lucru, dar am trecut prin câteva situații care mi-au deschis ochii.

Farmacia veterinară

În cartierul în care locuiesc funcționează o farmacie veterinară de unde obișnuiam să cumpăr mâncare pentru Cookie, la kilogram. Weekend-ul trecut, m-am trezit că nu mai am Pedigree, iar la farmacie era închis, așa că am dat o fugă până la un supermarket, și i-am cumpărat o pungă de 500g, gândidu-mă cum Dumnezeu ăștia de la supermarket o vând cu 7 lei jumate de kil, iar la farmacie era 8 lei un kilogram. Când am ajuns acasă, am observat cu uimire că cele 2 sortimente de Pedigree diferă, la culoare, la miros, formă ! Cine știe ce fel de boabe i-am cumpărat săracului cățel de la farmacia cu pricina! Să le fie rușine că vând astfel de prostii!

Motorina

Știm cu toții că motorina și benzina se scumpește pe zi ce trece, iar lucrul acesta ne dă bătăi de cap, și mai mergem să picurăm puțin câte puțin după buget.

Într-o zi, văzând că mai avem autonomie vreo 99 de km, fratele meu s-a dus la Petrom să alimenteze cu 20 lei, care ar fi crescut autonomia cu vreo 50 km, suficient cât să ne putem plimba prin oraș în seara respectivă. Merge, alimentează, iar la ieșirea din benzinărie, autonomia tot de 99. Cam scump aerul pentru cât ne-a crescut autonomia!

A doua zi, când eram cu acul pe roșu, am alimentat cu 30 de lei de la OMW, și surpriză !! , ne-a apărut autonomie de 200km! Păi să nu le dai în cap celor de la Petrom?

Și astea sunt doar doua din miile de exemple pe care aș putea să le amintesc aici.. care se întâmplă peste tot în Romania, de la proiectele inutile de stat, la supermarketuri, la restaurante , pizzerii, magazine de cartier , taxi! Se știe că românul e inventiv și...”se descurcă”, iar dacă nu curge, pică...  dar nu aveți limită, fraților!!

Armin van Buuren feat. Christian Burns - This Light Between Us (Official...

My favourite Dj.

Bărbații și promisiunile lor

”Iubitule, nu îmi faci un masaj?

- Promit ca îti fac mâine.” Iar mâine, desigur ea nu primește niciun masaj, el fiind foooooarte obosit.

Nu vreau să generalizez, însă marea majoritate a bărbaților promit femeilor luna și stelele de pe cer și când vine vorba să se și țină de promisiune, le aduc acestora....sclipici.

„Iubi, promit că ma schimb”, „Mămico, promit că nu mai fac prostii”,„Iubito, promit că te sun când ajung acolo.”, „ Promit că nu o să mai întarzii data viitoare”... Chestii mărunte, nimicuri vei zice,dar după mintea mea, o chestie maruntă + alte 100 de chestii mărunte = ceva mai mare, și automat mai important. Și nu de trecut cu vederea. Ok, noi femeile le iertăm și le trecem cu vederea multe, probabil de aici comportamentul lor repetitiv, când ei au certitudinea că noi le iertăm orice. 

 Din păcate, sunt genul de femeie care face ca trenul când un individ (tată,frate,amic sau iubit) nu iși respectă promisiunea facută. Așa sunt eu. Pai, nicio scuză n-au, de ce au promis ceva dacă nu aveau intenția să se țină de promisiune? Dragilor, nu vă cere nimeni să faceți promisiuni de care nu vă țineți. Nu trebuie să promiteți doar ca nebuna să tacă din gură și să fie împacată că a obținut o promisiune de la voi. 

Astenie de primăvară

Vine primăvara! Au înflorit ghioceii în zăpada din fața casei bunicilor mei de la munte. Câteva raze de soare amăgitoare au încalzit cu câteva grade atmosfera. Pe străzi au apărut vânzători de ghiocei. Începe să fie frumos.. dar nu și pentru mine.

 Nu mi s-a mai întâmplat până acum să resimt venirea primăverii la cel mai acut nivel: astenia de primăvară. Niciodată nu am fost mai dezorganizată, fără chef și energie, irascibilă.. și în plus în starea asta nesimțită de somnolență și lene excesivă mă face să amân chestii importante, foarte importante. Uhm, și e frustrant pentru că eu conștientizez starea în care mă aflu.. dar ce frumos e să stai!

 Știe cineva vre-un remediu care funcționează împotriva nesuferitei astenii de primăvară ? 

Unii e proști. :)

Nu azi mi-am dat seama că unii sunt proști de bubuie, toți știm, toți vorbim și suntem satui până peste cap...și toți ne confruntăm zilnic cu genul ăsta de oameni. Știam că prostia e infinită, iar azi m-am convins. Ceea ce mă face să scriu e într-un fel picătura care a umplut paharul. Așa la prima vedere nu pare mare lucru, dar e frustrant să ai astfel de oameni în jurul tău, mă refer la cei care povestesc lucruri care nu îi privesc.

Personajul principal e un „amic” de-al meu Xulescu, nici nu știu dacă să-l mai numesc amic sau nu, pentru că nu merită, respectivul nici măcar nu știe ce înseamnă aia prietenie. O fi ceva de la piață, la ofertă. 

Se apucă Xulescu ăsta să vorbescă viața mea personală pe mess cu o extra mega bună amică de-a lui, să-i zicem Grațiela, ea întrebându-l detalii despre iubitul meu. Și Grațiela îi scrie mesaj iubitului meu, cu felicitări pentru noua logodnă si viitoarea căsătorie. Iubi nu-i răspunde, iar asta il sună, că așa crede ea de cuviință, il felicită și apoi îi povestește ce mai face draguța de ea. 

Părerea mea: Viata lui Xulescu e asa palpitantă încât se apucă și vorbește cu toată lumea lucruri care nu îl privesc. Și dacă îi reproșezi ceva îți zice „Bai ma plictisești!” și îți arată cu un ignore cât de semnificativă e prietenia ta cu el. Nu-mi pasă ce crezi, și nu mă interesează să am astfel de prieteni. 

Grațielele astea , nu sunt decât niște răsuflate cu minute și mesaje nelimitate pe oringi care nu le încap în fund, pipițe care au nevoie de confirmare direct de la sursă, și nu scapă niciun moment pentru a se baga în seamă. 

Pentru genul ăsta de oameni, am un mesaj: Get a life!!!

Pentru mama

  Ce as putea să-ți dăruiesc de ziua ta, când nimic din lumea asta nu poate răsplăti toată dragostea ta?

 Tu m-ai învățat să am încredere în mine, să mă respect și să-i respect pe ceilalți, să dăruiesc și să iubesc necondiționat. Tu m-ai ascultat când aveam ceva de spus, m-ai ajutat întotdeauna când mi-a fost greu și mi-ai dat o mie de sfaturi care chiar au funcționat. Mi-ai arătat că mă pot baza pe tine. Știu că tu mă iubești așa cum sunt, chiar dacă în marea parte a timpului sunt foooooarte dificilă. Pentru simplul fapt că exiști,  pentru asta iti mulțumesc, mami.

  Te iubesc!

P.S: .... „ De ziua ta mămicooooo....în dar ți-am adus inimaaaa....și crede-mă mămico..un dar mai frumos nu se putea!” 

Petsbook

 Prin octombrie 2010, când eram în Canton, Ohio, am râs copios cu Deea când a descoperit Petsbook, rețeaua de socializare pentru animăluțele de companie. Am zis, e clar, lumea a înnebunit de tot, și am râs necontrolat câteva minute bune. Pe vremea aceea nu mă gândeam că o să am cațel.

 Ei bine, acum câteva zile i-am făcut lui Cookie profil pe www.petsbook.ro :)) Ideea în sine mi se părea aiurea, dar am realizat că nu e o prostie și nu e deloc degeaba site-ul ăla, mai găsești acolo discuții și sfaturi pe forum pe categorii, te poți împrieteni cu animaluțe din aceeași rasă, chiar de la tine din oraș. Poți commenta pozele din album, Cookie al meu deja are câteva fane :)))))))))

 Cookie, cuțu meu mic și pufos:

La agățat pe feisbuc

Ceea ce m-a făcut să scriu postul ăsta , a fost o scurta conversație pe Facebook, cu unu`...de unde a apărut, nu știu.. dar l-am trimis de unde a venit. Ia uite:

El: 4:19pm

    hello

    ur soo hot

    wanna have sex ?

Eu: hi. yes but not with you =))

 Nu știu câte dintre voi, fetelor, nu ați primit mesaje, comentarii pe feisbuc sau haifaiv de la anumiți băieti, dinăia cu bicepșii inexistenți la vedere sau cu BMW-ul în poza de pe profil. Mesaje dinalea de genul „ bună, ești drăguță, ai un id de mess?” „hi, you're hot, wanna chat?". Și ca să nu zic că respectivii trimit același mesaj mai multor utilizatoare de feisbuc la grămadă. Mda, mi se pare că ei gândesc că din alea 100 de fete la care au trimis, vreo 10 tot vor răspunde. Dar noi fetele vedem, că el a trimis mesajul și Mariei, și Ioanei, si la X, Y, Z. Aș fi tare curioasă dacă le și răspunde cineva..că mie mi se par tare penibili. 

 Ah, și pentru cei care nu știu ce înseamnă „in a relationship”... înseamnă că ai pe cineva!! Înseamnă că nu cauti pe altcineva, nu te obosi să scri, hai jet! Măi băieți, noi nu intrăm pe FB sau hi5 ca să ne găsim jumătăți...când le avem deja.