marți, 30 noiembrie 2010

Sunt si nu sunt.

 Pentru ca in ultimele zile am observat ca oamenii ma percep diferit,   azi vreau sa spun.. adevarul.

 Ceea ce sunt.
 Sunt  nebuna. Dupa bomboane M&M si jeleuri ( e evident).Dupa masini, dar mi-e frica sa conduc. Masina visurilor mele e Ford Mustang din 1969. Dupa animalute dragute si pufoase gen pisici, catei, dar nu am niciunul.
 Sunt egoista. Ceea ce e al meu e al meu. Exceptie: compasiune si altruism. 
 Sunt visatoare, pentru ca daca imi doresc suficient de mult un lucru ( material sau nu) il obtin. Am ambitia necesara pentru a reusi. Si optimismul - atunci cand nu reusesc.
 Pot sa ascult oamenii, sa imi spuna problemele lor, sa comunicam. E usor, dar in ultimul timp parca am obosit. Intr-un fel sau altul, toti vor raspunsuri de la mine, iar eu nu le stiu pe toate.
 Sunt prea copilaroasa. Am ramas cuplata cu gandul la anii copilariei cu gume Turbo, cu mamica si taticul de mana. Pentru ca a fost frumos, sublim, si nu mai vine inapoi. 
 Iubesc viata, libertatea, ceea ce fac, si fac ceea ce vreau. Sunt amuzanta, dezaxata, vesela, pentru ca iubesc viata si nu vreau sa-mi irosesc clipele aiurea.
 Sunt sensibila. Da, am plans pentru "nimic" de multe ori.
 Am gresit, dar am avut puterea sa recunosc ca "da, am gresit" , am invatat din propriile mele greseli, si daca nu am invatat - am facut inca o data aceeasi greseala - pentru ca a invata din greseli pentru mine nu e neaparat o regula. 
 Sunt buna cu cine merita, iar cei care nu merita - ei nu conteaza si de aceea nici nu ii pot uri; pur si simplu nu merita. 
 Nu regret decat ceea ce n-am facut.
 Iert. Ofer a doua, a treia sansa. Insa nu iert orice.
 Iubesc oamenii, si imi place sa cunosc oameni noi pentru ca de la unii chiar am ce invata.
 Sunt deschisa la nou, la schimbare, dar nu-mi place sa-mi spuna cineva cum sa fiu. Cine ma place, accepta si ce-i naspa la mine.

 Ceea ce nu sunt.
 Nu am fost niciodata si n-o sa fiu genul ala de fata care a avut n-spe mii de cuceriri, despartiri impacari despartiri..next. Pentru ca nu ma intereseaza. Pentru ca eu vreau altceva. :)
 Din pacate, nu sunt punctuala, dar incerc sa fiu.
 Nu sunt  rea, nu imi place sa mint, sa insel. 
 Nu sunt perfecta, dar e cineva perfect?


 Sunt ceea ce sunt, nu ceea ce par, sau ce vor unii sa fiu. Oamenii vad ceea ce sunt pregatiti sa vada.

Latest edit: am cateeeeeeeel :X

duminică, 28 noiembrie 2010

Guess Who

 Nu prea ascult genul ăsta de muzică, însă Guess Who e de-a dreptul genial! 


 My fav: 
 Guess Who - Manifest http://www.youtube.com/watch?v=m0bt_9Qiznc
  Guess Who - Unu altu http://www.youtube.com/watch?v=lKZS8mTBl1o&feature=related
  Guess Who - Eu, tu si restu` lumii http://www.youtube.com/watch?v=E5LS1UmzfXA

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Eu vreau să fiu copil.

 Stăteam astăzi cu mama la o țigară și discutam despre vremurile faine când eram copii, și poznele pe care le făceam. Mi-e dor să ne jucăm șotron, elastic, de-ascunselea, prinsea, să ne murdărim la groapa de nisip, sa ne jucăm cu papușile Barbie...să mancăm gume Turbo si pufuleți...să zâmbim și sa nu avem nicio grijă.
 Cu cât suntem mai mari, cu atât ne dăm seama că ne-am grăbit să creștem. Eu vreau să fiu copil.

marți, 23 noiembrie 2010

My American Dream came true!

 Am revenit în țară acum o lună, însa nu am fost în stare să contorizez sentimentele care mă încercau la reîntoarcerea mea în minunata Românie. 
 America este într-adevar țara tuturor viselor. A fost o experiență unică, și pot să spun ca ” I had the time of my life”. Trecând cu vederea partea în care am lucrat pentru nesimțiții de la Isis, și amintind doar partea de travel, pot spune că mi-am îndeplinit visul: acela de a vizita New York-ul, orașul care nu doarme niciodată. N-am să mă laud cu ce-am văzut acolo( pentru că toată lumea știe )  și nici nu pot să descriu fericirea. Nu există cuvinte pentru a o descrie.
 Impresii? 
De rău: mâncarea lor e oribilă, cluburile sunt nasoale....și nu-mi mai vin altele in minte.
De bine: Oamenii sunt mai relaxați, mai prietenoși, mall-urile sunt pline de chestii draguțe si ieftine, autostrăzile si drumurile lor sunt incredibile, orașele sunt impresionante iar viața pare mai ușoară ( sau chiar este).

 Mă voi întoarce vreodată acolo? Well, never say never!