luni, 11 iulie 2011

A fost...și nu mai este.

 Am vrut să scriu vineri, după cele 14 ore de somn de recuperare după ce-am ars în focurile licenței, dar n-am avut cuvinte. Pur și simplu nu se poate descrie fericirea că s-a terminat, combinată cu tristețea a ce-a rămas în urmă. De aceea, postul acesta va fi un ciob, o fărâmă din ceea ce simt.
 Ultimele săptămâni au fost un amestec de momente plăcute ( banchetul, festivitatea și ultimele clipe petrecute ca student) cu momente de haos, emoție, nervi și disperare ( proiecte, examene, restanțe, desene în AutoCad, licență, licență, licență și  timp puțin). 
 Și au trecut toate. Îmi va fi dor de fiecare moment petrecut împreună cu voi, colegii mei, și n-o să vă uit pe niciunul dintre voi. Vă doresc un viitor frumos, așa cum ați visat și multă baftă. Nu mai suntem studenți la UPM, nu mai trebuie să asistăm la cursuri și să avem nopți albe ca să putem învăța 200 de pagini pentru un examen.  Destulă teorie, acum...practică. 

 Semnat,
 ing Teodora Astăluș

2 comentarii:

  1. Felicitari domnisoara ing. Teodora :>:>:>

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce frumos... Când mă gândesc că eu de-abia am început liceul. ... X_X


    Felicitări >:D<

    RăspundețiȘtergere